Astăzi înţelegem mai bine ca oricând că trăim într-o lume în continuă schimbare. Pentru confruntarea cu viitorul, sistemele de învăţământ şi de formare profesională, în general, cel de formare a elevilor din liceele tehnologice/scoli profesionale, în particular, trebuie să fie adaptate pentru a oferi o bază largă de cunoştinţe şi pentru a dezvolta competenţe necesare vieţii active. Stagiile de practică sunt o primă încercare de integrare a elevilor în domeniul optat, oferă un contact direct și profund cu lumea profesională care presupune aflarea, pe durata mai multor săptămâni, într-o companie sau instituţie, acestia devenind „umbra” angajaţilor. Acestea sunt concepute ca fiind, în mod primordial, un instrument de dobândire a unor competențe și abilități practice de către tinerii specialiști și studenți.
Cuvinte-cheie: STAGIU DE PRACTICĂ, ÎNVĂȚARE PRIN EXPERIENȚĂ
INTRODUCERE
Într-un context de învățământ, cu o filosofie cu orientare puternic pragmatică, pentru care cunoașterea înseamnă aplicare, utilizare și rezolvare de probleme, o cunoaștere teoretică, disociată de capacitatea de a acționa și de a aplica, nu este de ajuns pentru a produce asimilarea de cunoștințe.
O astfel de filosofie este favorabilă dezvoltării învățământului în contact strâns cu realitatea, învățământ pus în serviciul promovării dezvoltării economice și social-culturale. Un învățământ care acordă prioritate cunoașterii și acțiunii, ceea ce presupune transformarea cunoașterii în acțiune și transformarea acțiunii în cunoaștere. E imperios deci să se pregătească elevii în așa manieră, încât să poată face față problemelor practice cu care se vor confrunta mai târziu în activitatea lor profesională. Adică, să stăpânească de fapt com-petențe intelectuale și profesionale pe măsura cerințelor unei societăți întemeiate pe cunoaștere, pe ,,științifi-zarea” activității specifice diferitelor domenii.
În cele din urmă, experiențele de stagiu pot depăși presupusele deficiențe, cum ar fi lipsa de informații specifice domeniului, acest proces numit uneori „reducerea deficitului teoretic” .
Dincolo de formarea abilităților, stagiile contribuie, de asemenea, la socializare și la dezvoltarea culturii profesionale, îmbu-nătățește decizia de carieră și percepția eficacității de sine . În același timp, alte cercetări au indicat că stagiile reduc șocul realității pentru studenți . Învățarea prin experiență oferă elevilor ocazia și mediul pentru a experimenta activitățile industriei și funcțiile care au legătură directă cu aplicarea cunoștințelor teoretice. În procesul de învățare experiențială există două obiective:
1. Cunoașterea particularităților unui anumit subiect.
2. Identificarea punctelor forte și a slăbiciunilor în calitate de cursant.
Învățarea prin experiență este un proces care are rădăcini la începutul secolului al XX-lea și este încapsulată într-o varietate de domenii, inclusiv educația cooperativă și stagiile.
Aristotel a spus odată: „Lucrurile, pe care trebuie să le învățăm înainte de a le face, le învățăm făcân-du-le”, iar Kolb a dezvoltat cea mai cuprinzătoare definiție, sugerând că învățarea „este procesul prin care cunoașterea este creată din experiența directă, adică „a învăța din experiență”. Apoi a clarificat rolul experienței concrete în cadrul procesului de învățare, identificând celelalte trei moduri de învățare: observație reflectivă, conceptualizarea abstractă și experimentarea activă, susținând că reflecția este cel mai important element pentru internalizarea cunoașterii. Reflecția, conform lui Kolb, ajută la definirea experienței atunci când elevii sunt capabili să le conecteze de sine stătător cu obiectivele lor de învățare.
Este important să realizăm că stagiul de practica este doar un element, evident, unul foarte important pentru experiența de învățare a elevilor.
În literatura de specialitate se menţionează că „… practicile de stagiu existente oferă stagiarilor stimulente mici de a reflecta, formal sau informal, asupra experienței lor, de a integra experiența nou-dobândită cu teoriile și de a aplica în mod activ aceste teorii și concepte în experiențe de învățare” . Reflecția este un fenomen foarte personal, în care unii indivizi s-ar putea simți amenințați sau neinspirați să se angajeze într-o manieră structurată și formală. O componentă integrală a procesului de revizuire și reflecție este evaluarea de către elevi a tuturor componentelor stagiului de practica. Imediat după terminarea experienței, stagiarii ar trebui să participe la un seminar post-stagiu sau la sesiune de dezbateri. Scopul principal este de a evalua experiența generală și de a le furniza o oportunitate stagiarilor care tocmai și-au terminat stagiul de practică pentru a reflecta și a-şi împărtăși experiențele cu ceilalți. Ar fi bine dacă elevii care urmează abia să realizeze un stagiu de practică să fie invitați să participe la conferințele sau la seminarele organizate la finalul fiecarui an scolar. O astfel de interacțiune va ajuta elevii din primii ani de liceu să-și formeze o imagine realistă cu privire la natura și cerințele stagiilor care urmează. Printre altele, aceste seminare vor cuprinde subiecte, precum: evaluarea practicilor de stagiu ale elevilor, feed-back de la elevi și coordonatorul de stagiu, discuție asupra problemelor identificate pe parcursul acestuia, reflecții personale formale care permit elevilor să descrie modul în care experiența lor de practică le-a consolidat dezvoltarea personală și profesională, o evaluare a programului de studii și a activităților din cadrul stagiului (Ce au învățat elevii? Ce probleme au întâlnit? Modul în care problemele au fost rezolvate sau pot fi rezolvate în viitor?) și feedback general cu întrebările elevilor, comentariile, impresiile, observațiile și reacțiile în ceea ce privește experiența lor.
Coordonatorii ar trebui să dezvolte instrumente de evaluare, atât cantitative, cât și calitative, care va permite stagiarilor să evalueze, în confidențialitate strictă, organizația gazdă și sprijinul primit de la instituția lor de învățământ. Un rezumat al acestor evaluări ar trebui să fie disponibil tuturor părților interesate.
Misiunea, scopul și obiectivele stagiilor de practică.
Acestea trebuie să fie realiste prin reflectarea caracteristicilor mediului particular, să răspundă nevoilor tuturor părților interesate implicate și să păstreze integritatea programei scolare. Un set clar de condiții privind stagiul și criterii de eligibilitate pe care elevii trebuie să le îndeplinească pentru a participa la un stagiu. Opinia, potrivit căreia toți elevii, indiferent de rezultatul scolar, ar trebui să participe la un stagiu este, cea mai problematică. Trebuie să înțelegem că un stagiu este o componentă integrală a dezvoltării elevului în cadrul mediului academic; de aceea, legătura sa cu celelalte componente este crucială. Experiența de învățare trebuie să fie reală și relevantă, elevilor oferindu-li-se oportunități de dezvoltare atât ca persoane, cât și ca profesioniști. Angajamentul față de stagiu de practica este sporit atunci când elevul este implicat încă de la început în etapa de planificare, unde ideea de „învățare orientată spre elev” devine o chestiune tangibilă și utilă.
Concluzii
Din cele relatate conchidem că a fi un bun profesionist înseamnă a fi competent în ceea ce faci, iar lucrul acesta vine din cunoştinţele acumulate şi din dorinţa de a le transpune cât mai eficient în practică . În condiţiile diversităţii şi schimbărilor rapide, piaţa muncii accentuează fenomenul necorespunderii cererilor activităţii profesionale cu capacităţile şi competenţele indivizilor. De aceea, stagiile de practică sunt o necesitate stringentă în contextul sistemului educational. Ele îţi oferă o unică perspectivă privind profesia pe care ai ales o și reprezintă o experienţă benefică oricărui elev în formare. Toate acestea se pot dezvolta alături de teorie, prin practica efectuată de elev, care se bazează pe un ansamblu integrat de cunoștinţe, de prinderi și atitudini ce permit acestuia , sa faca faţă unei categorii de situaţii, de a se adapta, de a rezolva probleme și de a se realiza profesional.
Intocmit,
Munteanu Georgiana
Expert comunicare si informare